inecuație sf [At: DN / P: ~cu-a-ți-e / Pl: ~ii / E: fr inéquation] Inegalitate între două expresii algebrice, care este valabilă numai pentru anumite valori date variabilelor.

INECUAȚIE s.f. (Mat.) Inegalitate care cuprinde una sau mai multe necunoscute. [Gen. -iei. / < fr. inéquation].

INECUAȚIE s. f. (mat.) inegalitate conținând elemente cunoscute și necunoscute, adevărată numai pentru anumite valori ale elementelor necunoscute. (< fr. inéquation)

INECUAȚIE ~i f. mat. Inegalitate între două funcții, cu aceleași variabile, care poate fi satisfăcută sau nu pentru anumite valori date variabilelor. /<fr. inéquation

inecuație (desp. i-ne-cu-a-ți-e/in-e-) s. f., art. inecuația (desp. -ți-a), g.-d. art. inecuației; pl. inecuații, art. inecuațiile (desp. -ți-i-)

inecuație (i-ne-cu-a-ți-e / in-e-) s. f., art. inecuația (-ți-a), g.-d. art. inecuației; pl. inecuații, art. inecuațiile (-ți-i-)

inecuație s. f. (sil. mf. in-) ecuație