indus, ~ă [At: CĂLINESCU, E. O. I, 109 / Pl: ~uși, ~e / E: induce] 1 a Care este împins sau îndemnat să facă un lucru. 2 a (Îla) ~ în eroare Înșelat. 3 a (Flz) Stabilit sau conchis prin inducție (1). 4 a (Fiz; d. tensiuni electromotoare și curenți electrici) Care se produce prin inducție (8) electromagnetică. 5-6 a (D. fenomene fizice) Care este (produs sau) influențat de un alt proces fizic cu care evoluează concomitent. 7 sn Parte componentă a unui sistem electromagnetic în care se produc tensiunile electromotoare induse de câmpul magnetic al inductorului.