25 de definiții pentru indrușaim indrașaia indrașaim indrișaia indrișain indroșaim indrușain droșaim idrișai indrișaim (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

indrușaim sm [At: FILIMON, C. II, 640 / V: droș~, dr~, endriș~, ~rașaia sf, ~raș~, ~rișaia sf, ~riș~, ~rișain, ~roș~, ~in, mân~ / P: ~șa-im / Pl: ~i / E: tc itirşahi, itrişahi] 1 Plantă agățătoare decorativă din familia leguminoaselor, cu flori roșii, violete sau albe Si: sângele-voinicului (Lathyrus odoratus). 2 (Reg) Mușcată (Pelargonium odoratissimum).

INDRUȘAÍM, indrușaimi, s. m. 1. Plantă agățătoare decorativă din familia leguminoaselor, cu flori roșii, violete sau albe; sângele-voinicului (Lathyrus odoratus). 2. (Reg.) Mușcată. [Var.: indrișaím s. m.] – Din tc. itirșahi, itrișahi.

INDRUȘAÍM, indrușaimi, s. m. 1. Plantă agățătoare decorativă din familia leguminoaselor, cu flori roșii, violete sau albe; sângele-voinicului (Lathyrus odoratus). 2. (Reg.) Mușcată. [Var.: indrișaím s. m.] – Din tc. itirșahi, itrișahi.

INDRUȘAÍM, indrușaimi, s. m. Plantă agățătoare decorativă din familia leguminoaselor, cu flori mari, roșii, violete sau albe, cu miros plăcut (Lathyrus odoratus). La ferestre se înghesuiau ghivecele de garoafe, de mușcate, de cerceluși, de indrușaim. M. I. CARAGIALE, C. 76. – Variantă: indrișaím (ARGHEZI, P. T. 116) s. m.

INDRUȘAÍM ~i m. Plantă decorativă cu flori plăcut mirositoare de diferite culori; sângele-voinicului. /<turc. itri-șahi

indrușaím m. (turc. ’ytri-Šahi, d. ar. ’ytyr, esență, și pers. Šahi, regal). O plantă leguminoasă papilionacee agățătoare originară din India și cultivată și la noĭ din cauza florilor eĭ frumoase și parfumate, numită și sîngele voĭniculuĭ (lathyrus odorátus). Munt. Mușcat. – Și indrișain și endrișaim.

indrașaia sf vz indrușaim

indrașaim sm vz indrușaim

indrișaia sf vz indrușaim

indrișaim sm vz indrușaim

indrișain sn vz indrușaim

indroșaim sm vz indrușaim

indrușain sm vz indrușaim

mușcat2, ~ă a [At: ANON. CAR. / Pl: ~ați, ~e / E: mușca] Care a fost sfâșiat, rupt, rănit prin mușcare.

INDRIȘAÍM s. m. v. indrușaim.

INDRIȘAÍM s. m. v. indrușaim.

INDRIȘAÍM s. m. v. indrușaim.

indrișaim m. plantă de podoabă cu flori frumoase și plăcut mirositoare (Lathyrus odoratus). [Turc. YTRI ȘAHI, lit. esență regală].

mușcát (est) m. și mușcátă (vest) f., pl. e (rus. muškat, fructu unuĭ copac mirositor; germ. muskat, fr. muscat, moscat). Indrușaim, o plantă geraniacee cu tulpina scurtă și cărnoasă, cu frunze rătunde catifelate, cu florĭ de ordinar roșiĭ așezate în umbele micĭ, originară din sudu Africiĭ (pelargónium odoratissimum [béllulum și róseum]). Mușcatu draculuĭ. V. ruĭen.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

indrușaím s. m., pl. indrușaími

indrușaím s. m., pl. indrușaími

arată toate definițiile

Intrare: indrușaim
indrușaim substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • indrușaim
  • indrușaimul
  • indrușaimu‑
plural
  • indrușaimi
  • indrușaimii
genitiv-dativ singular
  • indrușaim
  • indrușaimului
plural
  • indrușaimi
  • indrușaimilor
vocativ singular
plural
indrașaia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
indrașaim
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
indrișaia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
indrișain
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
indroșaim
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
indrușain
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
indrușaim substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • indrușaim
  • indrușaimul
  • indrușaimu‑
plural
  • indrușaimi
  • indrușaimii
genitiv-dativ singular
  • indrușaim
  • indrușaimului
plural
  • indrușaimi
  • indrușaimilor
vocativ singular
plural
indrișaim substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • indrișaim
  • indrișaimul
  • indrișaimu‑
plural
  • indrișaimi
  • indrișaimii
genitiv-dativ singular
  • indrișaim
  • indrișaimului
plural
  • indrișaimi
  • indrișaimilor
vocativ singular
plural
droșaim
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
idrișai
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

indrușaim indrașaia indrașaim indrișaia indrișain indroșaim indrușain droșaim idrișai indrișaim

  • 1. Plantă agățătoare decorativă din familia leguminoaselor, cu flori roșii, violete sau albe (Lathyrus odoratus).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: sângele-voinicului un exemplu
    exemple
    • La ferestre se înghesuiau ghivecele de garoafe, de mușcate, de cerceluși, de indrușaim. M. I. CARAGIALE, C. 76.
      surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: