11 definiții pentru indiviz

din care

Explicative DEX

INDIVIZ, -Ă, indivizi, -e, adj. (Jur.; despre bunuri) Care se găsește în stare de indiviziune. ♦ (Despre oameni) Care posedă o proprietate în indiviziune. – Din fr. indivis, lat. indivisus.

INDIVIZ, -Ă, indivizi, -e, adj. (Jur.; despre bunuri) Care se găsește în stare de indiviziune. ♦ (Despre oameni) Care posedă o proprietate în indiviziune. – Din fr. indivis, lat. indivisus.

indiviz, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~i, ~e / E: lat indivisus, fr indivis, it indiviso] 1 (Jur; d. persoane, drepturi) Care posedă o proprietate în indiviziune. 2 (Jur; d. bunuri) Care este în indiviziune.

INDIVIZ, -Ă, indivizi, -e, adj. (Jur., despre bunuri) Care se găsesc în indiviziune. Proprietate indiviză. ♦ (Despre două sau mai multe persoane) Care au o proprietate în indiviziune. Proprietari indivizi.

INDIVIZ, -Ă adj. (Jur.; despre bunuri) Care este în indiviziune. ♦ (Despre persoane) Care posedă o proprietate în indiviziune. [Cf. fr. indivis, lat. indivisus].

INDIVIZ, -Ă adj. (jur.; despre bunuri) care este în indiviziune; nedivizat, întreg. ◊ (despre persoane) care posedă o proprietate în indiviziune. (< fr. indivis, lat. indivisus)

INDIVIZ ~ă (~i, ~e) 1) (despre bunuri) Care nu se poate împărți. 2) (despre persoane) Care posedă o proprietate în indiviziune. /<lat. indivisus, fr. indivis

indiviz a. jur. care nu se poate împărți: succesiune indiviză.

*indivíz, -ă adj., pl. m. (fr. indivis, d. lat. indivisus. V. divid). Nedespărțit (fiind-că nu se poate despărți): succesiune indiviză. Care posedă o proprietate indiviză (decĭ îs unițĭ): moștenitorĭ indivizĭ. Adv. În mod indiviz.

Ortografice DOOM

indiviz (în indiviziune) adj. m., pl. indivizi; f. indivi, pl. indivize

indiviz (în indiviziune) adj. m., pl. indivizi; f. indiviză, pl. indivize

indiviz adj. m., pl. indivizi; f. sg. indiviză, pl. indivize

Intrare: indiviz
indiviz adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • indiviz
  • indivizul
  • indivizu‑
  • indivi
  • indiviza
plural
  • indivizi
  • indivizii
  • indivize
  • indivizele
genitiv-dativ singular
  • indiviz
  • indivizului
  • indivize
  • indivizei
plural
  • indivizi
  • indivizilor
  • indivize
  • indivizelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

indiviz, indiviadjectiv

  • 1. științe juridice (Despre bunuri) Care se găsește în stare de indiviziune. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Proprietate indiviză. DLRLC
    • 1.1. (Despre oameni) Care posedă o proprietate în indiviziune. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Proprietari indivizi. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.