*indigestiúne f. (lat. in-digestio). Nemistuire, indispozițiune provocată de o digestiune rea. – Și -éstie. V. dispepsie.

indigestie sf [At: CARAGIALE, O. VII, 359 / V: (iuz) ~iune / Pl: ~ii / E: fr indigestion, lat indigestio, -onis] Tulburare digestivă provocată de excese alimentare, alimente alterate, stări nervoase etc. și manifestată prin dureri de stomac, stări de vomă, diaree etc.

INDIGESTIE s. (MED.) aplecat, (pop.) plecate (pl.), (reg.) îndesoare, (Mold., Bucov., Transilv. și Ban.) ciumurluială. (A făcut o ~.)

indigestie s. f. (sil. -ti-e), art. indigestia (sil. -ti-a), g.-d. art. indigestiei; pl. indigestii, art. indigestiile (sil. -ti-i-)

indigestie (-ti-e) s. f., art. indigestia (-ti-a), g.-d. art. indigestiei; pl. indigestii, art. indigestiile (-ti-i-)

indigestie (desp. -ti-e) s. f., art. indigestia (desp. -ti-a), g.-d. art. indigestiei; pl. indigestii, art. indigestiile (desp. -ti-i-)

INDIGESTIE s. (MED.) aplecat, (pop.) plecate (pl.), (reg.) îndesoare, (Mold., Bucov., Transilv. și Ban.) ciumurluială. (A făcut o ~.)

indigesti(un)e f. 1. digestiune rea; 2. indispozițiune provenită din turburarea funcțiunilor digestive.

indigestiune sf vz indigestie

INDIGESTIE ~i f. Indispoziție cauzată de tulburarea digestiei (și manifestată mai ales prin dureri de cap, greață, vomă). /<fr. indigestion, lat. indigestio, ~onis

INDIGESTIE s. f. indispoziție provocată de o digestie grea și manifestată prin dureri de cap, greață etc. (< fr. indigestion, lat. indigestio)

INDIGESTIE s.f. (Med.) Indispoziție provocată de o digestie grea și manifestată prin dureri de cap, greață etc. [Gen. -iei, var. indigestiune s.f. / cf. fr. indigestion, lat. indigestio].

INDIGESTIE, indigestii, s. f. Stare bolnăvicioasă provocată de alimente indigeste. (Fig.) Cu așa feluri de bucate... sper să-mi servești un adevărat regal, care să mă dreagă de indigestia ce mi-a produs-o arta culinară a poeților noștri. CARAGIALE, O. VII 359.

INDIGESTIUNE s.f. v. indigestie.