5 definiții pentru inderogabil


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INDEROGÁBIL, -Ă, inderogabili, -e, adj. (Jur.; despre legi, regulamente etc.) Care nu permite derogări. – In1- + derogabil.

INDEROGÁBIL, -Ă, inderogabili, -e, adj. (Jur.; despre legi, regulamente etc.) Care nu permite derogări. – In1- + derogabil.

inderogabil, ~ă a [At: DEX-S / Pl: ~i, ~e / E: in- + derogabil] (Jur; d. legi, regulamente etc.) Care nu permite derogări.

INDEROGÁBIL, -Ă adj. (despre legi, regulamente etc.) care nu permite derogări. (< in1- + derogabil)

INDEROGÁBIL ~ă (~i, ~e) jur. Care nu permite derogări. /in- + derogabil


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

inderogábil adj. m., pl. inderogábili; f. sg. inderogábilă, pl. inderogábile

Intrare: inderogabil
inderogabil adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inderogabil
  • inderogabilul
  • inderogabilu‑
  • inderogabilă
  • inderogabila
plural
  • inderogabili
  • inderogabilii
  • inderogabile
  • inderogabilele
genitiv-dativ singular
  • inderogabil
  • inderogabilului
  • inderogabile
  • inderogabilei
plural
  • inderogabili
  • inderogabililor
  • inderogabile
  • inderogabilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

inderogabil

  • 1. științe juridice (Despre legi, regulamente etc.) Care nu permite derogări.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie:

  • In- + derogabil
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00