13 definiții pentru incurabil


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INCURÁBIL, -Ă, incurabili, -e, adj. (Despre boli) Care nu poate fi vindecat, fără leac; (despre ființe) care suferă de o boală nevindecabilă, p. ext. de un defect moral ce nu (mai) poate fi vindecat. – Din fr. incurable.

INCURÁBIL, -Ă, incurabili, -e, adj. (Despre boli) Care nu poate fi vindecat, fără leac; (despre ființe) care suferă de o boală nevindecabilă, p. ext. de un defect moral ce nu (mai) poate fi vindecat. – Din fr. incurable.

incurabil, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~i, ~e / E: fr incurable, lat incurabilis] 1 (D. boli) Care nu poate fi vindecat. 2 (D. ființe) Care suferă de o boală nevindecabilă. 3 (Pex; d. un defect moral) Care nu mai poate fi corectat.

INCURÁBIL, -Ă, incurabili, -e, adj. (Despre o boală sau un bolnav) Care nu se poate vindeca, care nu mai dă speranțe de vindecare. Bolnavii incurabili... acum nu se primesc în spitalele unde se tratează numai boalele ce se pot vindeca. KOGĂLNICEANU, S. A. 83.

INCURÁBIL, -Ă adj. Care nu (mai) poate fi vindecat. [Cf. fr. incurable].

INCURÁBIL, -Ă adj. (despre boli; despre oameni) care nu poate fi vindecat. (< fr. incurable, lat. incurabilis)

INCURÁBIL ~ă (~i, ~e) 1) (despre boli sau despre bolnavi) Care nu poate fi vindecat; de nevindecat. 2) fig. (despre persoane) Care suferă de un defect moral nevindecabil; imposibil de a fi corijat. /<fr. incurable

incurabil a. care nu poate fi vindecat: boală incurabilă; fig. vițiu incurabil.

*incurábil, -ă adj. (lat. in-curabilis). Care nu se maĭ poate vindeca, imedicabil, iremediabil: boală incurabilă, vițiĭ incurabile. Subst. Un incurabil, unu care nu se maĭ vindecă. Adv. În mod incurabil.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

incurábil adj. m., pl. incurábili; f. incurábilă, pl. incurábile

incurábil adj. m., pl. incurábili; f. sg. incurábilă, pl. incurábile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

INCURÁBIL adj. (MED.) 1. malign, nevindecabil, (înv.) necurabil. (Cancer ~.) 2. condamnat, irecuperabil, nerecuperabil, nevindecabil, (înv.) necurabil. (Un bolnav ~.)

INCURABIL adj. (MED.) 1. nevindecabil, (înv.) necurabil. (Boală ~.) 2. condamnat, nevindecabil, (înv.) necurabil. (Un bolnav ~.)

Incurabil ≠ curabil, vindecabil

Intrare: incurabil
incurabil adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • incurabil
  • incurabilul
  • incurabilu‑
  • incurabilă
  • incurabila
plural
  • incurabili
  • incurabilii
  • incurabile
  • incurabilele
genitiv-dativ singular
  • incurabil
  • incurabilului
  • incurabile
  • incurabilei
plural
  • incurabili
  • incurabililor
  • incurabile
  • incurabilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

incurabil

  • 1. (Despre boli) Care nu poate fi vindecat, fără leac.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: nevindecabil antonime: curabil vindecabil attach_file un exemplu
    exemple
    • Bolnavii incurabili... acum nu se primesc în spitalele unde se tratează numai boalele ce se pot vindeca. KOGĂLNICEANU, S. A. 83.
      surse: DLRLC
  • 2. (Despre ființe) care suferă de o boală nevindecabilă.
    surse: DEX '09 DEX '98
    • 2.1. prin extensiune Care suferă de un defect moral ce nu (mai) poate fi vindecat.
      surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: