5 definiții pentru inconstatabil


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

inconstatabil, ~ă av, a [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: fr inconstatable] 1-2 (Într-un mod) care nu se poate constata.

INCONSTATÁBIL, -Ă adj. Care nu se poate constata. [Cf. fr. inconstatable].

INCONSTATÁBIL, -Ă adj. care nu poate fi constatat. (< fr. inconstatable)

INCONSTATÁBIL ~ă (~i, ~e) Care nu poate fi constatat, stabilit. /<fr. inconstatable


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

inconstatábil adj. m., pl. inconstatábili; f. sg. inconstatábilă, pl. inconstatábile

Intrare: inconstatabil
inconstatabil adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inconstatabil
  • inconstatabilul
  • inconstatabilu‑
  • inconstatabilă
  • inconstatabila
plural
  • inconstatabili
  • inconstatabilii
  • inconstatabile
  • inconstatabilele
genitiv-dativ singular
  • inconstatabil
  • inconstatabilului
  • inconstatabile
  • inconstatabilei
plural
  • inconstatabili
  • inconstatabililor
  • inconstatabile
  • inconstatabilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)