6 definiții pentru incomprehensiv
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INCOMPREHENSIV, -Ă, incomprehensivi, -e, adj. (Livr.) Care nu poate înțelege; neînțelegător. – Din fr. incompréhensif.
INCOMPREHENSIV, -Ă, incomprehensivi, -e, adj. (Livr.) Care nu poate înțelege; neînțelegător. – Din fr. incompréhensif.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
incomprehensiv, ~ă a, av [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: fr incompréhensif] 1-2 (Într-un mod) care este lipsit de înțelegere.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INCOMPREHENSIV, -Ă adj. Lipsit de înțelegere, neînțelegător. [< fr. incompréhensif].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INCOMPREHENSIV, -Ă adj. lipsit de înțelegere; neînțelegător. (< fr. incompréhensif)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
INCOMPREHENSIV ~ă (~i, ~e) Care nu poate înțelege. /<fr. incompréhensif
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
incomprehensiv adj. m., pl. incomprehensivi; f. sg. incomprehensivă, pl. incomprehensive
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
incomprehensiv, incomprehensivăadjectiv
- 1. Care nu poate înțelege. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: neînțelegător
etimologie:
- incompréhensif DEX '09 DEX '98 DN