12 definiții pentru incompatibil


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INCOMPATÍBIL, -Ă, incompatibili, -e, adj. 1.[1] Care nu poate exista simultan cu altceva, care nu este compatibil cu altceva; necompatibil. ♦ (Despre funcții, profesii etc.) Care se află în raport de incompatibilitate față de alta. 2.[2] (Mat.; despre sisteme de ecuații sau inecuații) Care nu are soluții.- Din fr. incompatible. modificată

  1. În original lipsește numerotarea primului sens. — valeriu
  2. În original numerotat cu 3.. — valeriu

incompatibil, ~ă a [At: MAIORESCU, D. I, 102 / Pl: ~i, ~e / E: fr incompatible] 1 Care nu poate exista simultan cu altceva sau cu altcineva. 2 Care nu este compatibil cu ceva sau cu cineva. 3 (D. funcții, profesiuni) Care se află în raport de incompatibilitate una față de alta.

INCOMPATÍBIL, -Ă, incompatibili, -e, adj. Care nu poate exista simultan cu altceva, care nu este compatibil cu altceva; necompatibil. ♦ (Despre funcții, profesiuni etc.) Care se află în raport de incompatibilitate una față de alta. – Din fr. incompatible.

INCOMPATÍBIL, -Ă, incompatibili, -e, adj. Care nu se potrivește, care nu se împacă sau nu poate exista simultan cu altceva, care nu este compatibil (cu altceva). Organizarea socialistă a muncii este incompatibilă cu indisciplina și neglijența, cu atitudinea neconștiincioasă față de muncă. LUPTA DE CLASĂ, 1952, nr. 5, 48.

INCOMPATÍBIL, -Ă adj. Care nu se potrivește, nu se împacă cu altceva; care nu poate fi, nu se poate exercita simultan cu altceva. ♦ (Mat.; despre un sistem de ecuații sau inecuații) Care nu are soluții. [Cf. fr. incompatible].

INCOMPATÍBIL, -Ă adj. 1. care nu se potrivește, nu se împacă cu altceva; care nu poate fi, nu se poate exercita simultan cu altceva. 2. (mat.; despre un sistem de ecuații sau inecuații) care nu are soluții. (< fr. incompatible)

INCOMPATÍBIL ~ă (~i, ~e) 1) Care nu este compatibil (cu ceva sau cineva); care nu poate coexista (cu ceva sau cineva). 2) mat. (despre un sistem de ecuații sau inecuații) Care nu are soluții. /<fr. incompatible

incompatibil a. care nu e compatibil, care nu se poate împăca cu altceva: funcțiuni, caractere incompatibile.

*incompatíbil, -ă adj. (d. compatibil; fr. incompatible. Lat. incompassibilis). Care nu poate exista la un loc cu altu: caractere, funcțiunĭ incompatibile.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

incompatíbil adj. m., pl. incompatíbili; f. incompatíbilă, pl. incompatíbile

incompatíbil adj. m. compatibil


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Incompatibil ≠ compatibil

Intrare: incompatibil
incompatibil adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • incompatibil
  • incompatibilul
  • incompatibilu‑
  • incompatibilă
  • incompatibila
plural
  • incompatibili
  • incompatibilii
  • incompatibile
  • incompatibilele
genitiv-dativ singular
  • incompatibil
  • incompatibilului
  • incompatibile
  • incompatibilei
plural
  • incompatibili
  • incompatibililor
  • incompatibile
  • incompatibilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

incompatibil

  • 1. Care nu poate exista simultan cu altceva, care nu este compatibil cu altceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: necompatibil antonime: compatibil un exemplu
    exemple
    • Organizarea socialistă a muncii este incompatibilă cu indisciplina și neglijența, cu atitudinea neconștiincioasă față de muncă. LUPTA DE CLASĂ, 1952, nr. 5, 48.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (Despre funcții, profesii etc.) Care se află în raport de incompatibilitate față de alta.
      surse: DEX '09
  • 2. matematică (Despre sisteme de ecuații sau inecuații) Care nu are soluții.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: