10 definiții pentru incomoditate


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INCOMODITÁTE s. f. Lipsă de comoditate. ♦ Neplăcere, jenă. – Din fr. incommodité.

INCOMODITÁTE s. f. Lipsă de comoditate. ♦ Neplăcere, jenă. – Din fr. incommodité.

incomoditate sn [At: DA / Pl: ~tăți / E: fr incommodité] (Rar) 1 Lipsă de comoditate. 2-3 Incomodare (2-3). 4 Neplăcere.

INCOMODITÁTE s.f. Lipsă de comoditate. ♦ Neplăcere, jenă. [Cf. fr. incomodité].

INCOMODITÁTE s. f. lipsă de comoditate. ◊ neplăcere, jenă, deranj. (< fr. incommodité)

INCOMODITÁTE ~ăți f. 1) Lipsă de comoditate; situație incomodă. 2) Caracter incomod. 3) fig. Situație neplăcută. /<fr. incommodité

incomoditate f. jenă produsă de un lucru incomod.

*incomoditáte f. (lat. in-commóditas, -átis). Lipsă de comoditate, jenă, strîmtoare: incomoditatea unuĭ instrument, uneĭ case, uneĭ cizme. Pl. Neplăcerĭ, neajunsurĭ: incomoditățile războĭuluĭ, bătrînețiĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

incomoditáte s. f., g.-d. art. incomoditắții

incomoditáte s. f., g.-d. art. incomodității


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: incomoditate
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • incomoditate
  • incomoditatea
plural
genitiv-dativ singular
  • incomodități
  • incomodității
plural
vocativ singular
plural

incomoditate

etimologie: