4 definiții pentru incolinism
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INCOLINISM, incolinisme, s. n. (Biol.) Formă de conviețuire a două organisme în care unul folosește gazda numai ca adăpost. – Din fr. incolinisme.
INCOLINISM, incolinisme, s. n. (Biol.) Formă de conviețuire a două organisme în care unul folosește gazda numai ca adăpost. – Din fr. incolinisme.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
incolinism sn [At: DN3 / Pl: ~e / E: fr incolinisme] (Blg) Formă de conviețuire a două organisme în care unul folosește gazda numai ca adăpost.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INCOLINISM s.n. (Biol. Formă de conviețuire a două organisme în care unul folosește gazda numai ca adăpost. [Cf. fr. incolinisme, cf. lat. incolere – a locui].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
incolinism s. n., pl. incolinisme
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
incolinism, incolinismesubstantiv neutru
- 1. Formă de conviețuire a două organisme în care unul folosește gazda numai ca adăpost. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- incolinisme DEX '09 DEX '98 DN