2 intrări

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INCIZÁRE, incizări, s. f. Acțiunea de a inciza; (concr.) incizie (3). – V. inciza.

INCIZÁRE, incizări, s. f. Acțiunea de a inciza; (concr.) incizie (3). – V. inciza.

incizare sf [At: DN3 / Pl: ~zări / E: inciza] 1-2 Executare a unei incizii (1-2). 3 Ornare cu ajutorul inciziei (3).

INCIZÁRE s.f. Acțiunea de a inciza și rezultatul ei. [< inciza].

INCIZÁRE s. f. 1. acțiunea de a inciza. 2. tehnică de ornamentație prin zgârierea suprafeței materialului. (< inciza)

INCIZÁ, incizez, vb. I. Tranz. A face o incizie; a ornamenta cu ajutorul inciziilor. – Din fr. inciser.

INCIZÁ, incizez, vb. I. Tranz. A face o incizie; a ornamenta cu ajutorul inciziilor. – Din fr. inciser.

inciza vt [At: DEX / Pzi: ~zez / E: fr inciser] 1-2 A face o incizie (1-2). 2 A orna cu ajutorul inciziilor (3).

INCIZÁ vb. I. tr. (Franțuzism) A face o incizie, a tăia. [< fr. inciser].

INCIZÁ vb. tr. a face o incizie, a tăia. (< fr. inciser)

A INCIZÁ ~éz tranz. 1) (țesuturi organice) A tăia cu un instrument chirurgical. 2) (obiecte din lut, din piatră etc.) A scrijeli făcând anumite ornamente. /<fr. inciser


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

incizáre s. f., g.-d. art. incizării; pl. incizări

incizá (a ~) vb., ind. prez. 3 incizeáză

incizá vb., ind. prez. 1 sg. incizéz, 3 sg. și pl. incizeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: incizare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • incizare
  • incizarea
plural
  • incizări
  • incizările
genitiv-dativ singular
  • incizări
  • incizării
plural
  • incizări
  • incizărilor
vocativ singular
plural
Intrare: inciza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • inciza
  • incizare
  • incizat
  • incizatu‑
  • incizând
  • incizându‑
singular plural
  • incizea
  • incizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • incizez
(să)
  • incizez
  • incizam
  • incizai
  • incizasem
a II-a (tu)
  • incizezi
(să)
  • incizezi
  • incizai
  • incizași
  • incizaseși
a III-a (el, ea)
  • incizea
(să)
  • incizeze
  • inciza
  • inciză
  • incizase
plural I (noi)
  • incizăm
(să)
  • incizăm
  • incizam
  • incizarăm
  • incizaserăm
  • incizasem
a II-a (voi)
  • incizați
(să)
  • incizați
  • incizați
  • incizarăți
  • incizaserăți
  • incizaseți
a III-a (ei, ele)
  • incizea
(să)
  • incizeze
  • incizau
  • inciza
  • incizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

incizare

etimologie:

  • vezi inciza
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

inciza

  • 1. A face o incizie; a ornamenta cu ajutorul inciziilor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: cresta tăia

etimologie: