incintă sf [At: CARAGIALE, O. VII, 296 / Pl: ~te / E: fr enceinte] 1 Spațiu mare închis în interiorul unei construcții. 2 Suprafață de teren înconjurată din toate părțile de construcții, de amenajări. 3 (Îs) ~ acustică Casetă de lemn, plastic etc. de construcție specială în care sunt fixate unul sau mai multe difuzoare în scopul ameliorării caracteristicilor acustice ale acestora Si: boxă.