INCEST, incesturi, s. n. Infracțiune care constă în întreținerea de relații sexuale între părinți și copii sau între frați și surori. – Din fr. inceste, lat. incestus.

incest [At: GHEREA, ST. CR. II, 286 / Pl: ~uri / E: lat incestus] 1 sn Legătură sexuală imorală și ilegală între rude primare. 2-3 (Înv) a Incestuos (1-2).

INCEST, incesturi, s. n. Legătură sexuală, oprită de legile juridice și morale, între părinți și copii sau între frați și surori. – Din fr. inceste, lat. incestus.

INCEST, incesturi, s. n. Legătură sexuală, prohibită de lege, între două rude de sînge apropiate.

INCEST s.n. (Jur.) Legătură sexuală, oprită de lege, între părinți și copii sau între frați. [Pl. -turi, -te. / cf. fr. inceste, lat. incestus – impur].

INCEST s. n. relație sexuală între părinți și copii sau între frați și surori, oprită de lege. (< fr. inceste, lat. incestus)

INCEST ~uri n. Relație sexuală (interzisă de lege și de morală) între părinți și copii sau între frați și surori. /<fr. inceste, lat. incestus

incest n. unire criminală între consângeni.

*incést n., pl. e și urĭ (lat. incestus, d. in-, ne, și castus, cast. V. cîștig). Relațiune de amor nepermis între rude apropiate.

incest s. n., pl. incesturi

incest s. n., pl. incesturi

incest s. n., pl. incesturi