Definiția cu ID-ul 14217:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INCANTAȚIE, incantații, s. f. (Livr.) Formulă magică, cântată sau recitată (pentru a obține un efect supranatural). ♦ Fig. (Stare de) încântare; farmec, delectare. – Din fr. incantation.[1]
- Var. incantațiune (după definiția din DN) — LauraGellner