6 definiții pentru inaudibil


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INAUDÍBIL, -Ă, inaudibili, -e, adj. Care nu se poate auzi (ușor); p. ext. imperceptibil. ♦ Care se aude cu mare dificultate. [Pr.: -a-u-] – Din fr. inaudible.

INAUDÍBIL, -Ă, inaudibili, -e, adj. Care nu se poate auzi (ușor); p. ext. imperceptibil. ♦ Care se aude cu mare dificultate. [Pr.: -a-u-] – Din fr. inaudible.

inaudibil, ~ă a [At: DN3 / P: ~a-u~ / Pl: ~i, ~e / E: fr inaudible] 1 Care nu se poate auzi. 2 (Pex) Imperceptibil. 3 Care se aude cu mare dificultate.

INAUDÍBIL, -Ă adj. Care nu se poate auzi sau se aude greu. [Pron. -a-u-. / cf. fr. inaudible].

INAUDÍBIL, -Ă adj. care nu se poate auzi; (p. ext.) imperceptibil. (< fr. inaudible)

inaudíbil, -ă adj. Care nu poate fi suportat de auz, lipsit de armonie ◊ „Ne oferă o muzică inaudibilă. Cont. 13 X 67 p. 10 (din fr. inaudible; DN3)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: inaudibil
inaudibil adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inaudibil
  • inaudibilul
  • inaudibilu‑
  • inaudibilă
  • inaudibila
plural
  • inaudibili
  • inaudibilii
  • inaudibile
  • inaudibilele
genitiv-dativ singular
  • inaudibil
  • inaudibilului
  • inaudibile
  • inaudibilei
plural
  • inaudibili
  • inaudibililor
  • inaudibile
  • inaudibilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

inaudibil

  • 1. Care nu se poate auzi (ușor).
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: