5 definiții pentru inalienare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INALIENARE, inalienări, s. f. (Jur.) Situația, starea a ceea ce este inalienabil, imposibilitate de alienare. [Pr.: -li-e-] – Din fr. inaliénation.

INALIENARE, inalienări, s. f. (Jur.) Situația, starea a ceea ce este inalienabil, imposibilitate de alienare. [Pr.: -li-e-] – Din fr. inaliénation.

inalienare sf [At: DN3 / Pl: ~nări / E: cf fr inaliénation] 1 (Jur) Imposibilitate de alienare (1). 2 Calitate a ceea ce este inalienabil.

INALIENARE s.f. (Liv.) Situația a ceea ce nu este înstrăinat, alienat; neînstrăinare. [După fr. inaliénation].

INALIENARE s. f. (jur.) situația, starea a ceea ce este inalienabil. (după fr. inaliénation)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

inalienare s. f., pl. inalienări

Intrare: inalienare
inalienare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inalienare
  • inalienarea
plural
  • inalienări
  • inalienările
genitiv-dativ singular
  • inalienări
  • inalienării
plural
  • inalienări
  • inalienărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

inalienare, inalienărisubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.