13 definiții pentru inalienabil

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INALIENABIL, -Ă, inalienabili, -e, adj. (Despre drepturi, bunuri) Care nu poate face obiectul unui act de înstrăinare. [Pr.: -li-e-] – Din fr. inaliénable.

inalienabil, ~ă a [At: I. IONESCU, D. 123 / Pl: ~i, ~e / E: fr inaliénable] (Jur) Care nu poate fi înstrăinat.

INALIENABIL, -Ă, inalienabili, -e, adj. (Despre drepturi, bunuri) Care, potrivit legii sau voinței părților, nu poate fi înstrăinat. [Pr.: -li-e-] – Din fr. inaliénable.

INALIENABIL, -Ă, inalienabili,-e, adj. Care nu poate fi înstrăinat. Fiecare popor are dreptul suveran și inalienabil de a-și orîndui viața conform propriei sale voințe, fără nici un amestec dinafară. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2533. – Pronunțat: -li-e-.

INALIENABIL, -Ă adj. Care nu se poate înstrăina. [Pron. -li-e-. / cf. fr. inaliénable, it. inalienabile].

INALIENABIL, -Ă adj. (despre bunuri, proprietăți, drepturi) care nu poate fi înstrăinat. (< fr. inaliénable, lat. inalienabilis)

INALIENABIL ~ă (~i, ~e) jur. (despre bunuri materiale, drepturi) Care nu poate fi înstrăinat, vândut. [Sil. in-a-li-e-] /<fr. inaliénable

inalienabil a. care nu poate fi înstrăinat, vândut sau dat: bunurile dotale ale minorilor și interzișilor, sunt inalienabile.

*inalienábil, -ă adj. (d. alienabil; fr. -able). Care nu se poate aliena (vinde saŭ da).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

inalienabil (desp. i-na-li-e-/in-a-) adj. m., pl. inalienabili; f. inalienabilă, pl. inalienabile

!inalienabil (i-na-li-e-/in-a-) adj. m., pl. inalienabili; f. inalienabilă, pl. inalienabile

inalienabil adj. m. (sil. mf. in-) alienabil

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: inalienabil
inalienabil adjectiv
  • silabație: i-na-li-e-, in-a-li-e- info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inalienabil
  • inalienabilul
  • inalienabilu‑
  • inalienabilă
  • inalienabila
plural
  • inalienabili
  • inalienabilii
  • inalienabile
  • inalienabilele
genitiv-dativ singular
  • inalienabil
  • inalienabilului
  • inalienabile
  • inalienabilei
plural
  • inalienabili
  • inalienabililor
  • inalienabile
  • inalienabilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

inalienabil, inalienabilăadjectiv

  • 1. (Despre drepturi, bunuri) Care nu poate face obiectul unui act de înstrăinare. DEX '09 DLRLC DN
    antonime: alienabil
    • format_quote Fiecare popor are dreptul suveran și inalienabil de a-și orîndui viața conform propriei sale voințe, fără nici un amestec dinafară. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2533. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.