IMPULSIE, impulsii, s. f. (Și în forma impulsiune) 1. Tendință provocată de un factor psihologic, emoțional; excitare, stimulent. [Întîmplările] sînt păstrate în amintirea oamenilor, și mai mult decît atît: în străfundurile organice ale ființei lor, acolo de unde pornesc impulsiunile. BOGZA, C. O. 360. 2. Mișcare imprimată unui corp de o forță exterioară. Tovarășul meu a dat luntrii o impulsie puternică și prelungă și s-a tupilat. SADOVEANU, O. A. II 152. ◊ Impulsie electrică = emisiune scurtă de undă electromagnetică. – Variantă: impulsiune (pronunțat -si-u-) s. f.