IMPROMPTU s.n. Piesă instrumentală, de proporții reduse, cu caracter de improvizație, scrisă de obicei pentru pian sau un alt instrument cu acompaniament de pian. ♦ (Rar) Improvizație poetică. [Pron. empromptü. / < fr. impromptu, cf. lat. in promptu – la repezeală, pe negîndite].