2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IMPRIMÁNTĂ, imprimante, s. f. (Inform.) Echipament utilizat pentru tipărirea informației stocate în format electronic într-o formă direct interpretabilă de către utilizator (texte, imagini grafice etc.). – Din fr. imprimante.

imprimantă sf [At: DN3 / Pl: ~te / E: fr imprimante] (Inf) Dispozitiv periferic prin intermediul căruia sunt extrase datele din calculatoare prin înscrierea automată a caracterelor alfanumerice sau grafice pe hârtie.

IMPRIMÁNTĂ, imprimante, s. f. (Inform.) Dispozitiv periferic prin intermediul căruia sunt extrase datele din calculatoare prin înscrierea automată a caracterelor alfanumerice sau grafice pe hârtie. – Din fr. imprimante.

IMPRIMÁNTĂ s.f. Mașină de imprimare a rezultatelor obținute la un calculator electronic. [< fr. imprimante].

imprimántă s. f. Aparat de tipărire a documentelor obținute cu ajutorul unui computer ◊ „[...] de la mașina sa de scris-computer cu imprimantă am extras următoarele poeme [...]” R.lit. 28 XII 92 p. 2. ◊ „Câteva bune pagini bătute frumos la mașină. Ori, poate, cine să mai știe, scoase pe imprimanta vreunui ordinator.” D. 147/95 p. 3; v. și R.l. 10 IX 92 p. 6, 29 XII 93 p. 13; v. și copiator, dealer, tastatură (din fr. imprimante; PR, DMC 1962; DN3, DEX-S)

IMPRIMÁNTĂ ~e f. Dispozitiv al calculatoarelor electronice utilizat pentru înregistrarea informației. /<fr. imprimante

IMPRIMÁNT, -Ă I. adj. care imprimă, servește la imprimat. II. s. f. 1. element al unui ordinator sau calculator care permite ieșirea rezultatelor imprimate. 2. hârtie continuă introdusă în imprimanta calculatorului pentru scrierea rezultatelor și mesajelor sistemului de calcul. (< fr. imprimante)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

imprimántă s. f., g.-d. art. imprimántei; pl. imprimánte

imprimántă s. f., pl. imprimánte

imprimánt adj. m., pl. imprimánți; f. sg. imprimántă, pl. imprimánte


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

IMPRIMÁNTĂ (< fr.) s. f. (INFORM.) Echipament de ieșire utilizat pentru tipărirea informației furnizate de un sistem de calcul într-o formă direct interpretabilă de către utilizator (litere, cifre, semne de punctuație etc.). În funcție de tehnica de tipărire utilizată, i. pot fi: cu tambur, matriceală, cu jet de cerneală, cu laser. ♦ Hârtia folosită pentru această tipărire.

Intrare: imprimantă
imprimantă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imprimantă
  • imprimanta
plural
  • imprimante
  • imprimantele
genitiv-dativ singular
  • imprimante
  • imprimantei
plural
  • imprimante
  • imprimantelor
vocativ singular
plural
Intrare: imprimant
imprimant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imprimant
  • imprimantul
  • imprimantu‑
  • imprimantă
  • imprimanta
plural
  • imprimanți
  • imprimanții
  • imprimante
  • imprimantele
genitiv-dativ singular
  • imprimant
  • imprimantului
  • imprimante
  • imprimantei
plural
  • imprimanți
  • imprimanților
  • imprimante
  • imprimantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

imprimantă

  • 1. informatică Echipament utilizat pentru tipărirea informației stocate în format electronic într-o formă direct interpretabilă de către utilizator (texte, imagini grafice etc.).
    surse: DEX '09 DN

etimologie: