3 definiții pentru imprecativ


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IMPRECATÍV, -Ă adj. Referitor la imprecație, cu caracter de imprecație. [Cf. it. imprecativo].

IMPRECATÍV, -Ă adj. cu caracter de imprecație. (< it. imprecativo)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

imprecatív adj. m., pl. imprecatívi; f. sg. imprecatívă, pl. imprecatíve

Intrare: imprecativ
imprecativ adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imprecativ
  • imprecativul
  • imprecativu‑
  • imprecati
  • imprecativa
plural
  • imprecativi
  • imprecativii
  • imprecative
  • imprecativele
genitiv-dativ singular
  • imprecativ
  • imprecativului
  • imprecative
  • imprecativei
plural
  • imprecativi
  • imprecativilor
  • imprecative
  • imprecativelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)