IMPONDERABIL, -Ă, imponderabili, -e, adj. Care este atît de ușor încît nu se poate cîntări, care nu are greutate. V. infim. ♦ Fig. (Adesea substantivat, n.) Care nu poate fi sezisat, imperceptibil; diafan, subtil. Sau soarele care nu mai arde atît, sau cine știe ce alt imponderabil fenomen al locului acesta face ca suprafața apelor să se acopere de o infinitate de flori albe. BOGZA, C. O. 301. Ca-ntr-o cămăruță albă de spital, A năvălit ușoară, imponderabilă, Bucuria luminoasă de afară. CAMIL PETRESCU, V. 101.