10 definiții pentru implacabilitate
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
IMPLACABILITATE s. f. Însușirea de a fi implacabil. – Din fr. implacabilité.
implacabilitate sf [At: CADE / Pl: ~tăți / E: fr implacabilité] 1 Neîmblânzire. 2 Neînduplecare. 3 Neîndurare. 4 Neîmpăcare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IMPLACABILITATE s. f. (Rar) Însușirea de a fi implacabil. – Din fr. implacabilité.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
IMPLACABILITATE s.f. Însușirea de a fi implacabil. [Cf. fr. implacabilité].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IMPLACABILITATE s. f. însușirea de a fi implacabil. (< fr. implacabilité)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
implacabilitate f. caracterul celui implacabil.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*implacabilitáte f. (lat. implacabilitas, -átis). Caracteru de a fi implacabil.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
implacabilitate s. f., g.-d. art. implacabilității
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
implacabilitate s. f., g.-d. art. implacabilității
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
implacabilitate s. f., g.-d. art. implacabilității
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F117) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
implacabilitatesubstantiv feminin
- 1. Însușirea de a fi implacabil. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- implacabilité DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.