10 definiții pentru imitator


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IMITATÓR, -OÁRE, imitatori, -oare, s. m. și f. Persoană care imită pe cineva sau ceva. – Din fr. imitateur.

IMITATÓR, -OÁRE, imitatori, -oare, s. m. și f. Persoană care imită pe cineva sau ceva. – Din fr. imitateur.

imitator, ~oare smf, a [At: RALEA, E. O. 127 / Pl: ~i, ~oare / E: imita + -tor] 1-10 (Persoană) care imită (1-5) pe cineva sau ceva.

IMITATÓR, -OÁRE, imitatori, -oare, s. m. și f. Persoană care imită pe cineva. Marcu Aureliu Nemesianu Cartaginezul, imitatorul lui Opian. ODOBESCU, S. III 62.

IMITATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care imită pe cineva sau ceva. [Cf. fr. imitateur].

IMITATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care imită pe cineva sau ceva. (< fr. imitateur)

IMITATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care imită. /<fr. imitateur, lat. imitator

imitator m. cel ce imită sau caută a imita.

*imitatór, -oáre adj. Care imitează: maĭmuța e imitatoare, are spirit imitator.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: imitator
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imitator
  • imitatorul
  • imitatoru‑
plural
  • imitatori
  • imitatorii
genitiv-dativ singular
  • imitator
  • imitatorului
plural
  • imitatori
  • imitatorilor
vocativ singular
  • imitatorule
plural
  • imitatorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

imitator, -oare imitatoare

  • 1. Persoană care imită pe cineva sau ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Marcu Aureliu Nemesianu Cartaginezul, imitatorul lui Opian. ODOBESCU, S. III 62.
      surse: DLRLC

etimologie: