16 definiții pentru imbrohor
din care- explicative (12)
- morfologice (3)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
IMBROHOR, imbrohori, s. m. Persoană trimisă de sultan în Țările Române cu înalte misiuni politice. – Din tc. imbrohor.
imbrohor sm [At: M. COSTIN, ap. DA / V: ~rih~, imirah~, mirah~, miriah~ / Pl: ~i / E: tc imbrojor] (Tcî) 1 Funcție de comis trimis de Poarta otomană pentru a mazili pe domn sau pentru a da învestitura noului domn. 2 Persoană cu funcția de imbrohor (1). 3 (Îc) Buiuc-~ Funcție de mare comis al sultanului. 4 (Îac) Persoană cu funcția de imbrohor (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IMBROHOR, imbrohori, s. m. Persoană trimisă de sultan în țările noastre cu înalte misiuni politice. – Din tc. imbrohor.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
IMBROHOR, imbrohori, s. m. (Turcism învechit) Persoană trimisă de sultan în țările noastre, cu misiunea de a detrona un domn sau de a înscăuna un domn nou. Imbrohorul sau comisul împărăției azvîrli vălul de mazilie pe capul Brîncoveanului. ODOBESCU, S. I 256. Sultanul din foișor Dete semn lui imbrohor. ALECSANDRI, P. P. 211.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
imbrohor m. od. comisul împărătesc care era trimis în țările române cu înalte misiuni politice, uneori ca să mazilească pe Domn și să dea învestitura noului numit: Sultanul din foișor dete semn lui imbrohor POP. [Turc. IMBROHOR, lit. căpetenia grajdului].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
imbrohór m. (turc. imbrohor, emir-i ahor, grăjdaru sultanuluĭ, d. ar. emir, emir, șef, și pers. ahor, grajd). Vechĭ. Trimesu sultanuluĭ în țările româneștĭ (p. mazilire, investură ș. a.). – Și imbrihor. Literar și imirahor. V. connetable.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ibrior a, sm vz imbrohor
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
imbrihor sm vz imbrohor
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
imirahor sm vz imbrohor
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mirahor sm vz imbrohor
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
imbrihór, V. imbrohor.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
imirahór, V. imbrohor.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
imbrohor s. m., pl. imbrohori
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
imbrohor s. m., pl. imbrohori
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
imbrohor s. m., pl. imbrohori
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
imbrohor (imbrohori), s. m. – Grăjdar al sultanului. – Var. imbrihor. Tc. imbrihor (Șeineanu, III, 70). Sec. XVII, înv.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
imbrohor, imbrohorisubstantiv masculin
- 1. Persoană trimisă de sultan în Țările Române cu înalte misiuni politice. DEX '09 DLRLC
- Imbrohorul sau comisul împărăției azvîrli vălul de mazilie pe capul Brîncoveanului. ODOBESCU, S. I 256. DLRLC
- Sultanul din foișor Dete semn lui imbrohor. ALECSANDRI, P. P. 211. DLRLC
-
etimologie:
- imbrohor DEX '09 DEX '98