2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IMBRICÁT, -Ă, imbricați, -te, adj. Suprapus parțial ca șindrilele, țiglele sau solzii de pește. – Din fr. imbriqué, lat. imbricatus.

IMBRICÁT, -Ă, imbricați, -te, adj. Suprapus parțial ca șindrilele, țiglele sau solzii de pește. – Din fr. imbriqué, lat. imbricatus.

IMBRICÁT, -Ă adj. Îmbucat, suprapus parțial (ca șindrilele, țiglele). ♦ (Bot.; despre organe sau părți ale plantei) Care sunt dispuse ca țiglele de pe acoperișul caselor. [Cf. fr. imbriqué, lat. imbricatus < imbrex – țiglă].

*imbricat, -ă adj. (lat. imbricatus, d. imbrico, -áre, acoper cu olane, imbrex, olană, imber, ploaĭe răpede). Acoperit cu olane orĭ cu solzĭ.

IMBRICÁ, imbrichez, vb. I. Tranz. A suprapune parțial, asemenea solzilor de pește, țiglele sau șindrilele de pe un acoperiș. – Din fr. imbriquer.

IMBRICÁ, imbrichez, vb. I. Tranz. A suprapune parțial, asemenea solzilor de pește, țiglele sau șindrilele de pe un acoperiș. – Din fr. imbriquer.

îmbrica vt [At: DEX-S / V: im~ / Pzi: îmbric / E: fr imbriquer] A suprapune parțial, asemenea solzilor de pește, țiglelor ori șindrilei de pe acoperiș.

îmbricat, ~ă a [At: DN3 / V: im~ / Pl: ~ați, ~e / E: îmbrica] (D. elemente componente; spc, d. părți ale plantelor) Suprapus parțial, asemenea solzilor de pește sau țiglelor.

IMBRICÁ vb. tr. a suprapune ceva parțial, în genul solzilor de pește, al țiglelor sau șindrilelor de pe un acoperiș. (< fr. imbriquer, lat. imbricare)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

imbricát adj. m., pl. imbricáți; f. imbricátă, pl. imbricáte

imbricát adj. m., pl. imbricáți; f. sg. imbricátă, pl. imbricáte

imbricá vb., ind. prez. 1 sg. imbríc/imbrichéz, 3 sg. și pl. imbrícă/imbricheáză


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

structură imbricată (engl.= imbricate structure),

Intrare: imbricat
imbricat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imbricat
  • imbricatul
  • imbricatu‑
  • imbrica
  • imbricata
plural
  • imbricați
  • imbricații
  • imbricate
  • imbricatele
genitiv-dativ singular
  • imbricat
  • imbricatului
  • imbricate
  • imbricatei
plural
  • imbricați
  • imbricaților
  • imbricate
  • imbricatelor
vocativ singular
plural
îmbricat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îmbricat
  • ‑mbricat
  • îmbricatul
  • îmbricatu‑
  • ‑mbricatul
  • ‑mbricatu‑
  • îmbrica
  • ‑mbrica
  • îmbricata
  • ‑mbricata
plural
  • îmbricați
  • ‑mbricați
  • îmbricații
  • ‑mbricații
  • îmbricate
  • ‑mbricate
  • îmbricatele
  • ‑mbricatele
genitiv-dativ singular
  • îmbricat
  • ‑mbricat
  • îmbricatului
  • ‑mbricatului
  • îmbricate
  • ‑mbricate
  • îmbricatei
  • ‑mbricatei
plural
  • îmbricați
  • ‑mbricați
  • îmbricaților
  • ‑mbricaților
  • îmbricate
  • ‑mbricate
  • îmbricatelor
  • ‑mbricatelor
vocativ singular
plural
Intrare: imbrica
verb (VT204)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • imbrica
  • imbricare
  • imbricat
  • imbricatu‑
  • imbricând
  • imbricându‑
singular plural
  • imbrichea
  • imbricați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • imbrichez
(să)
  • imbrichez
  • imbricam
  • imbricai
  • imbricasem
a II-a (tu)
  • imbrichezi
(să)
  • imbrichezi
  • imbricai
  • imbricași
  • imbricaseși
a III-a (el, ea)
  • imbrichea
(să)
  • imbricheze
  • imbrica
  • imbrică
  • imbricase
plural I (noi)
  • imbricăm
(să)
  • imbricăm
  • imbricam
  • imbricarăm
  • imbricaserăm
  • imbricasem
a II-a (voi)
  • imbricați
(să)
  • imbricați
  • imbricați
  • imbricarăți
  • imbricaserăți
  • imbricaseți
a III-a (ei, ele)
  • imbrichea
(să)
  • imbricheze
  • imbricau
  • imbrica
  • imbricaseră
îmbrica
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

imbricat îmbricat

  • 1. Suprapus parțial ca șindrilele, țiglele sau solzii de pește.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie:

imbrica îmbrica

  • 1. A suprapune parțial, asemenea solzilor de pește, țiglele sau șindrilele de pe un acoperiș.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie: