5 definiții pentru îmbrica imbrica


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

imbrica vt vz îmbrica

IMBRICÁ, imbrichez, vb. I. Tranz. A suprapune parțial, asemenea solzilor de pește, țiglele sau șindrilele de pe un acoperiș. – Din fr. imbriquer.

IMBRICÁ, imbrichez, vb. I. Tranz. A suprapune parțial, asemenea solzilor de pește, țiglele sau șindrilele de pe un acoperiș. – Din fr. imbriquer.

IMBRICÁ vb. tr. a suprapune ceva parțial, în genul solzilor de pește, al țiglelor sau șindrilelor de pe un acoperiș. (< fr. imbriquer, lat. imbricare)

îmbrica vt [At: DEX-S / V: im~ / Pzi: îmbric / E: fr imbriquer] A suprapune parțial, asemenea solzilor de pește, țiglelor ori șindrilei de pe acoperiș.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

imbricá vb., ind. prez. 1 sg. imbríc/imbrichéz, 3 sg. și pl. imbrícă/imbricheáză

Intrare: îmbrica
verb (VT204)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • imbrica
  • imbricare
  • imbricat
  • imbricatu‑
  • imbricând
  • imbricându‑
singular plural
  • imbrichea
  • imbricați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • imbrichez
(să)
  • imbrichez
  • imbricam
  • imbricai
  • imbricasem
a II-a (tu)
  • imbrichezi
(să)
  • imbrichezi
  • imbricai
  • imbricași
  • imbricaseși
a III-a (el, ea)
  • imbrichea
(să)
  • imbricheze
  • imbrica
  • imbrică
  • imbricase
plural I (noi)
  • imbricăm
(să)
  • imbricăm
  • imbricam
  • imbricarăm
  • imbricaserăm
  • imbricasem
a II-a (voi)
  • imbricați
(să)
  • imbricați
  • imbricați
  • imbricarăți
  • imbricaserăți
  • imbricaseți
a III-a (ei, ele)
  • imbrichea
(să)
  • imbricheze
  • imbricau
  • imbrica
  • imbricaseră
îmbrica
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)