2 intrări
10 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
imală sf [At: H XVIII, 268 / Pl: ? / E: im1 + -ală] 1 (Reg) Murdărie. 2 Noroi. 3 Pământ amestecat cu paie folosit la construirea caselor Si: chirpici cf muruială. 4 Loc mlăștinos, rămas în urma inundării unei văi. 5 Jeg. 6 Cerumen.
imăla vr [At: H XVIII, 276 / Pzi: ~lez / E: imală] (Reg) A se murdări.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IMALĂ s. f. (Regional) Pămînt muiat, mocirlă, noroi. Trecînd printr-un loc cam gloduros, i s-au infipt carul în imala aceea. SBIERA, P. 199. ♦ Lut de lipit. Luă un țigan, îl puse să frămînte imală și-și lipi casa. SLAVICI, O. I 63.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IMALĂ s. f. (Reg.) Pămînt mocirlos, noroios. ♦ Lut de lipit. – Din im + suf. -ală.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
IMALĂ s.f. (Ban.) Noroi. Imalĕ. Lutum. AC, 343. Etimologie: ima + suf. -eală. Vezi și ima, imare, imăciune, imălos, imător, imătură, imos, neimat. Cf. g l o d.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
imală f. Tr. noroiu, humă: un cuptor de imală. [V. im].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
imálă f. fără pl. (d. im 2. Cp. cu încurcală). Vest. Lut de lipit muĭat cu apă: cuptor de imală. Ban. (Șez. 32, 110). Tină, glod, noroĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
IMALĂ s. v. muruială, noroi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
imală s. v. MURUIALĂ. NOROI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
imăla, vb. I refl. (reg., înv.) a se murdări, a se întina.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
imalăsubstantiv feminin
-
- Trecînd printr-un loc cam gloduros, i s-au infipt carul în imala aceea. SBIERA, P. 199. DLRLC
- 1.1. Lut de lipit. DLRLC DLRMsinonime: muruială
- Luă un țigan, îl puse să frămînte imală și-și lipi casa. SLAVICI, O. I 63. DLRLC
-
-
etimologie:
- im + sufix -ală. DLRM