ILIE ebr. Eliyâhû > Elohim + Yahve. (Tagl). I. 1. Ili/e, frecv.; -escu; -ești, -eni ss.; cu afer.: „Lie, sfînt Ilie”, folclor (Col 16); Lie, mold. (C Bog; Paș; Sd XI 87). Liei, dativ (16 B II 404); Lia și Lie f. ar. (Fărș); Liescu (Tg-Jiu; Cat mold II); Liești (C Bog). 2. Ilĭa comis (16 A I 64); – Vvd. (Sur II); Iliĭa (P¹¹; Sd XIX 70); mold. (Sd XI 257); ar. (Cara 34); – Hristea, munt. (RI XIV 192). 3. Liia b. (16 A II 52). 4. Feminine: Iliia, Ilica (Băl VI) și Iliuța, luate și ca matronime; Iliiana f. (17 A III 23); Iliana fiica Neniului (17 A IV 117); Liiana f. (AO X 22); Ilioara s. 5. Iliaș, frecv. (Ștef); Ili/ași, -eș, -eaș Vvd. (C Bog); Liașu-Vodă (RI VII 38). 6. + -co: Iliașco (Sur V); Iliașcu (Dm). 7. Ilieș (sub infl. magh. Illies) ard. și mold. (Moț; Mar; Băl VI); mold. – (Sd VI 279); -i s.; -escul (Dm); -ești s. dispărut; Ilieșiu, Iustin poet. 8. Iliică zis și Leica b., munt. (BCI V 203); Liică (RI XVIII 24); Liica (Sd VI 507; 16 B II 389); – diac (Cat); – t. (17 B I 369); Liiceni s.; prob. Liăcești (17 B II 59). 9. Contras: Ilica f. (Mar); Ilicel (Bîr 1); cu afer.: Lică b., munt. (Sd XVI; P Bor 74); Lica b. (17 B II 205); f. (17 B II 285); Licescu (Ard II 141); Licoi t. Bz; -ul (Ard). Aceste ipocoristice reprezintă și pe Vasile, Iuliu etc., astăzi. 10. Ilioiu (satul Mâneci; Paș); Ilion (17 A II 293); Ilioniu, I. mold. sec. 18. Ilioae (Paș) 1725; Ilioe (Paș; Ard II *94). 11. Maritale: Ilioasa; Iliasa; Iliasă (Paș); Liasa f. (16 B II 281). 12. Iliu, I., act.; Liu, C. act.; Iliucă (Paș); Liuca murariul (16 A IV 229). 13. Iliuț (Paș); -a (Sd XI 258); -ă, buc; Liuță fam. (Șez). II. Il: 1. Ilă, Niță din Slon (RI XVIII 39); Ilaș, C., act.; + -co, -cu: Ilașco, P.(CL); Ilașcu (Buc; Șez); cu afer.: Lașcu și Lășcuți (Am 157). 2. Ile (Dm; Mar); -a (Dm; Ștef; Bal II; Sd XI 276; Tec I etc ); Ileaș (Mar; Ard II103). 3. Ileș, V. (Sur V); -escu (Ard II 102); -uț (Mar); cu afer.: Leș s. ard.; -u s. și fam. actor; cf. și magh. Illés. 4. Ilcu (Ștef); Ilca f. (Dm; Mar; Vr; Ștef. 16 A II etc.; -b (PGov f° 18 vo.; cf. blg. Илкa (Weig), iar pentru Ardealul de NV cf. magh. Ilka < Elena. (corn. de Al. Cristurean). Sinc: *Icu > Icaș și Icușești s. (Dm). 5. Ilche (M mar); Ilcișor (17 A I 108). 6. *Iliș: Iliș/ăscu (Șez); -eni, -ești. -ua ss.; Lișu, olt. (Băilești). 7. Iliță, mold.: Lița pren. (P²); ib. (Cat) și s.; Liță b. ard, (Paș); Lița și Liță f. (Fărș); *Ilițu: Lițu (Ard; Buc); -l fam. frecv. (Buc). Lițescu înv., 1890. 8. *Ilițică: Lițica prof.; sine.: Lițca (C Bog); – din Gherghița, 1650 (Sd IV 35). Iloiu, C., munt. (BCI VIII 34); Loiești s. (17 A IV 300); Iloaie, Ilinca (Băl V). Podul Iloaei, oraș, este o etimologie pop. pt. Podu- Leloaii zis și „Podul îi Leloae” (Isp IV¹). 10. Iluț; -a, G. act. III. Elie, sub influența gr.-lat. Helias. A 1. -escu act.; Elieș, Condre (CL). 2. Elișor, ard. 3. + suf. gr. -ade: Ioan Eliade (Heliade) Rădulescu. 4. + suf. gr. at: Iliat, C., mold. (Sd XXII). B. Combinat cu sînt < lat. sanctus; a) Sîntilie, Filip, ard. (Haț 82); Sîntiliĭe, ziua; Sîntilia munte (Mus); Sîntilia s. în Valahia Mică a Slavoniei medievale (Mori 14); Sîntilie, Sîrbu, [romîn venit din Serbia] ard. (Met 100); Sîntiliei, Albul feciorul, mold., 1665 (BCI IV 169 și A Gen II 66). b) Simtilia, biserică la Suceava (17 A III 153); sau Sinteliĭa (ib. 131); Sîmplilia t. (Muscel). c) Cont cu Axinte: Sindile (v. Avxentie). d) Maftei: Elemaftu, popa, 1822 (Puc 54).