ILIC, ilice, s. n. (Munt., Mold.) Haină țărănească, un fel de pieptar, fără mîneci, care se încheie cu găitane, nasturi sau copci. Ilicul rupt prin care i se vedea pieptul. CAMILAR, N. II 239. Surugiul intră pe scenă îmbrăcat cu... ilic de postav cusut cu găitanuri. ALECSANDRI, T. 45.