10 definiții pentru ilegitimitate
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ILEGITIMITATE s. f. (Livr.) Lipsă de legitimitate; caracter nelegitim. – Din fr. illégitimité.
ilegitimitate sf [At: DA ms / Pl: ~tăți / E: fr illégitimité] Lipsă de legitimitate Si: nelegitimitate.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ILEGITIMITATE s. f. (Rar) Lipsă de legitimitate; caracter nelegitim. – Din fr. illégitimité.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
ILEGITIMITATE s.f. (Rar) Nelegitimitate. [Cf. fr. illégitimité].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ILEGITIMITATE s. f. caracter nelegitim. (< fr. illégitimité)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*ilegitimitáte f. (d. ilegitim). Caracteru lucruluĭ ilegitim.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ilegitimitate (livr.) s. f., g.-d. art. ilegitimității
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ilegitimitate (livr.) s. f., g.-d. art. ilegitimității
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ilegitimitate s. f., g.-d. art. ilegitimității
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ILEGITIMITATE s. v. nelegitimitate.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F117) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ilegitimitatesubstantiv feminin
- 1. Lipsă de legitimitate; caracter nelegitim. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: nelegitimitate
etimologie:
- illégitimité DEX '09 DEX '98 DN