2 intrări

5 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IHTIÓZIC, -Ă, ihtiozici, -ce, adj., s. m. și f. (Med.) (Persoană) care suferă de ihtioză. [Pr.: -ti-o-] – Din fr. ichtyosique.

IHTIÓZIC, -Ă, ihtiozici, -ce, adj., s. m. și f. (Med.) (Persoană) care suferă de ihtioză. [Pr.: -ti-o-] – Din fr. ichtyosique.

ihtiozic, ~ă [At: DN3 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr ichtyosique] 1 Referitor la ihtioză. 2 Specific ihtiozei. 3 Care aparține ihtiozei. 4 Care provine de la ihtioză.

IHTIÓZIC, -Ă adj. Referitor la ihtioză. [Pron. -ti-o-. / cf. fr. ichtyosique].

IHTIÓZIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de ihtioză. (< fr. ichtyosique)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ihtiózic adj. m. (sil. -ti-o-), pl. ihtiózici; f. sg. ihtiózică, pl. ihtiózice

Intrare: ihtiozică
ihtiozică substantiv feminin
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ihtiozică
  • ihtiozica
plural
  • ihtiozice
  • ihtiozicele
genitiv-dativ singular
  • ihtiozice
  • ihtiozicei
plural
  • ihtiozice
  • ihtiozicelor
vocativ singular
plural
Intrare: ihtiozic (adj.)
ihtiozic1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ihtiozic
  • ihtiozicul
  • ihtiozicu‑
  • ihtiozică
  • ihtiozica
plural
  • ihtiozici
  • ihtiozicii
  • ihtiozice
  • ihtiozicele
genitiv-dativ singular
  • ihtiozic
  • ihtiozicului
  • ihtiozice
  • ihtiozicei
plural
  • ihtiozici
  • ihtiozicilor
  • ihtiozice
  • ihtiozicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ihtiozic, -ă ihtiozică

  • 1. medicină (Persoană) care suferă de ihtioză.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN MDN '00

etimologie: