opțiuni
  • info

2 intrări

14 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IGNIFUGARE s. f. Acțiunea de a ignifuga și rezultatul ei. – V. ignifuga.

IGNIFUGARE s. f. Acțiunea de a ignifuga și rezultatul ei. – V. ignifuga.

ignifugare sf [At: IONESCU-MUSCEL, ȚES. 55 / Pl: ~gări / E: ignifuga] Tratare cu substanțe ignifuge (3), pentru a deveni neinflamabil.

IGNIFUGARE s.f. Acțiunea de a ignifuga și rezultatul ei. [< ignifuga].

IGNIFUGA, ignifughez, vb. I. Tranz. A acoperi sau a impregna un material combustibil (în special lemnos sau textil) cu materiale ignifuge, pentru a-l proteja contra acțiunii focului și a-i mări rezistența la ardere. – Din fr. ignifuger.

IGNIFUGA, ignifughez, vb. I. Tranz. A acoperi sau a impregna un material combustibil (în special lemnos sau textil) cu materiale ignifuge, pentru a-l proteja contra acțiunii focului și a-i mări rezistența la ardere. – Din fr. ignifuger.

ignifuga vt [At: DA ms / Pzi: ~ughez / E: fr ignifuguer] A face neinflamabil prin impregnare cu o substanță ignifugă (3).

IGNIFUGA vb. I. tr. A impregna sau a acoperi un material inflamabil cu o substanță ignifugă. [Cf. fr. ignifuger].

IGNIFUGA vb. tr. a impregna un material inflamabil cu o substanță ignifugă. (< fr. ignifuger)

A IGNIFUGA ~ghez tranz. (materiale combustibile) A trata cu substanțe ignifuge. /<fr. ignifuger

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ignifugare s. f., g.-d. art. ignifugării

ignifugare s. f., g.-d. art. ignifugării

ignifugare s. f., g.-d. art. ignifugării

ignifuga (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ignifughez, 3 ignifughează; conj. prez. 1 sg. să ignifughez, 3 să ignifugheze

ignifuga (a ~) vb., ind. prez. 3 ignifughează

ignifuga vb., ind. prez. 1 sg. ignifughez, 3 sg. și pl. ignifughează

Intrare: ignifugare
ignifugare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ignifugare
  • ignifugarea
plural
  • ignifugări
  • ignifugările
genitiv-dativ singular
  • ignifugări
  • ignifugării
plural
  • ignifugări
  • ignifugărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: ignifuga
verb (VT205)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ignifuga
  • ignifugare
  • ignifugat
  • ignifugatu‑
  • ignifugând
  • ignifugându‑
 singular plural
  • ignifughează
  • ignifugați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ignifughez
 (să)
  • ignifughez
  • ignifugam
  • ignifugai
  • ignifugasem
a II-a (tu)
  • ignifughezi
 (să)
  • ignifughezi
  • ignifugai
  • ignifugași
  • ignifugaseși
a III-a (el, ea)
  • ignifughează
 (să)
  • ignifugheze
  • ignifuga
  • ignifugă
  • ignifugase
plural I (noi)
  • ignifugăm
 (să)
  • ignifugăm
  • ignifugam
  • ignifugarăm
  • ignifugaserăm
  • ignifugasem
a II-a (voi)
  • ignifugați
 (să)
  • ignifugați
  • ignifugați
  • ignifugarăți
  • ignifugaserăți
  • ignifugaseți
a III-a (ei, ele)
  • ignifughează
 (să)
  • ignifugheze
  • ignifugau
  • ignifugară
  • ignifugaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ignifugare, ignifugărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a ignifuga și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • vezi ignifuga DEX '09 DEX '98 DN

ignifuga, ignifughezverb

  • 1. A acoperi sau a impregna un material combustibil (în special lemnos sau textil) cu materiale ignifuge, pentru a-l proteja contra acțiunii focului și a-i mări rezistența la ardere. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.