IEZI, iezesc, vb. IV. Tranz. (Cu privire la ape) A stăvili prin construirea unei iezături. Au iezit apa la moară. ◊ Refl. pas. (Fig.) Lungul val de năvălire pe-ale Daciei hotare E menit să se iezească contra altor năvăliri. ALECSANDRI, P. III 94. ♦ Refl. (Despre ape) A se aduna, a deveni iaz. Apa... s-adună și tot crește, Se iezește-n mîndru lac. EMINESCU, L. P. 117.