opțiuni

4 definiții pentru ierliu

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ierliu, ~ie a [At: BELDIMAN, T. 361, cf. 375 / V: er~ / Pl: ~ii / E: tc yerli] (Înv) Indigen (1).

irliu a, sm vz ierliu[1] corectat(ă)

  1. În original, irliu a, sm vz erliu — cata

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ierliu (ierlie), adj. – Băștinaș, autohton. Tc. yerli (Șeineanu, III, 69).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ierliu, ierlie, adj. (reg., înv.) indigen, pământean.

Intrare: ierliu
ierliu adjectiv
adjectiv (A108)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ierliu
  • ierliul
  • ierliu‑
  • ierlie
  • ierlia
plural
  • ierlii
  • ierliii
  • ierlii
  • ierliile
genitiv-dativ singular
  • ierliu
  • ierliului
  • ierlii
  • ierliei
plural
  • ierlii
  • ierliilor
  • ierlii
  • ierliilor
vocativ singular — —
plural — —
erliu adjectiv
adjectiv (A108)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • erliu
  • erliul
  • erliu‑
  • erlie
  • erlia
plural
  • erlii
  • erliii
  • erlii
  • erliile
genitiv-dativ singular
  • erliu
  • erliului
  • erlii
  • erliei
plural
  • erlii
  • erliilor
  • erlii
  • erliilor
vocativ singular — —
plural — —
irliu adjectiv
adjectiv (A108)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • irliu
  • irliul
  • irliu‑
  • irlie
  • irlia
plural
  • irlii
  • irliii
  • irlii
  • irliile
genitiv-dativ singular
  • irliu
  • irliului
  • irlii
  • irliei
plural
  • irlii
  • irliilor
  • irlii
  • irliilor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)