IEFTINĂTATE. Subst. Ieftinătate (rar); ieftinire, reducere de prețuri, scădere de prețuri; preț scăzut, preț redus, preț convenabil, preț mic, preț derizoriu. Adj. Ieftin, ieftior (dim., pop.), ieftinit, ieftin ca braga, ieftin de tot, de două parale, necostisitor, cu preț redus, cu preț scăzut, convenabil, avantajos, avantajant (rar); economic, economicos. Vb. A fi ieftin, a fi ieftin ca braga, a costa ieftin (puțin), a nu face mulți bani (multe parale). A ieftini, a reduce (a scădea) prețul, a (mai) lăsa din preț; a vinde ieftin (convenabil), a da pe nimic, a da pe nimica toată, a da pe of. A se ieftini. Adv. Ieftin; pe nimic, de pomană, pe gratis, de (pe) pleașcă. V. comerț, lipsă de importanță, plată, preț.