Definiția cu ID-ul 912625:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IÉFTIN, -Ă, ieftini, -e, adj. 1. (În opoziție cu scump) Care nu costă mult, care are un preț (reiativ) mic: convenabil. O stofă ieftină.Scump la tărîțe și ieftin la făină (sau la mălai), se spune despre cei care fac cu ușurință cheltuieli mari pentru lucruri de puțină importanță și se arată zgîrciți la cheltuieli mici pentru lucruri necesare. ◊ (Adverbial) O moșie cumpărată ieftin. ALECSANDRI, T. 251. Poți căpăta ușor și ieftin voia de a vîna. NEGRUZZI, S. I 330. ◊ Expr. A scăpa ieftin = a scăpa dintr-o situație dificilă fără urmări serioase, fără greutăți sau neplăceri (prea mari). Nu-i venea să creadă că a scăpat atît de ieftin. CAMIL PETRESCU, O. II 685. 2. Lipsit de originalitate, fără valoare; comun, banal. Gherlaș a început să cunoască... zile de glorie. Dar o glorie ieftină, vulgară și lipsită de bani. SAHIA, N. 67. Locotenentul, încurajat, continua cu ieftine răutăți despre femei. BART, E. 197. Minunată judecată, dar ieftină scuză. CARAGIALE, N. S. 22. – Variantă: iéften, -ă (CREANGĂ, P. 39) adj.