2 intrări

7 definiții

Explicative DEX

ICON, iconuri, s. n. (Inform.) Mic simbol grafic afișat pe ecranul calculatorului, care permite efectuarea rapidă a unei comenzi speciale. – Cuv. engl.

icono- [At: DN3 / E: fr icono-] Element prim de compunere savantă cu sensul: 1 Icoană. 2 Imagine.

ICONO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „icoană”, „imagine”. [< fr., it. icono-, cf. gr. eikon].

ICON(O)- elem. „imagine”, „aparență”, „portret”. (< fr. icon/o/-, cf. gr. eikon)

Ortografice DOOM

!icon (simbol grafic)/icon (engl.) [pron. aĭkăn] s. n., pl. iconuri/iconuri [pron. aĭkănuri]

icon (simbol grafic) s. n., pl. iconuri

Jargon

ICONO- „imagine, aparență, portret, figură”. ◊ gr. eikon, onos „figură, imagine, portret” > fr. icono-, it. id., engl. id., germ. ikono- > rom. icono-. □ ~clast (v. -clast), s. m. și f., adversar al cultului icoanelor; ~dul (v. -dul), s. m. și f., adept al cultului icoanelor; ~graf (v. -graf), s. m. și f., specialist în iconografie; ~grafie (v. -grafie), s. f., 1. Disciplină care se ocupă cu descrierea și studiul operelor realizate în arta plastică. 2. Ansamblu de imagini documentare referitoare la o anumită epocă, temă, problemă, persoană etc.; ~latrie (v. -latrie), s. f., adorație a icoanelor; ~latru (v. -latru), s. m. și f., persoană care se închină la icoane; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în iconologie; ~logie (v. -logie1), s. f., știință care studiază atributele proprii diferitelor personaje din mitologia greco-romană, creștină etc., necesare artiștilor plastici; ~metrie (v. -metrie1), s. f., tehnică a măsurării elementelor și proporțiilor unei opere de artă, pentru a descoperi concepția ce stă la baza construcției ideative și plastice a acesteia; ~metru (v. -metru1), s. n., 1. Instrument folosit pentru măsurarea asimetriei retiniene între cei doi ochi. 2. Vizor utilizat la reglarea aparatului de fotografiat; ~scop (v. -scop), s. n., tub electronic folosit în televiziune pentru transmiterea imaginilor; ~strof (v. -strof), s. n., instrument optic care dă imaginea răsturnată a obiectelor; ~tip (v. -tip), s. n., reprezentare a tipului unui taxon prin desen sau fotografie.

Intrare: icon (subst.)
icon1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • icon
  • iconul
  • iconu‑
plural
  • iconuri
  • iconurile
genitiv-dativ singular
  • icon
  • iconului
plural
  • iconuri
  • iconurilor
vocativ singular
plural
Intrare: icono
prefix (I7-P)
  • icono
prefix (I7-P)
  • icon
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

icon, iconurisubstantiv neutru

  • 1. informatică Mic simbol grafic afișat pe ecranul calculatorului, care permite efectuarea rapidă a unei comenzi speciale. DEX '09
etimologie:

iconoelement de compunere, prefix

  • 1. Element prim de compunere savantă cu semnificația „icoană”, „imagine”. MDA2 DN MDN '00 DETS
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.