Definiția cu ID-ul 673960:
Explicative DEX
ibrișím (vest) și -ín (est) n., pl. urĭ (turc. ibrișim; ngr. brisimi im-, sîrb. ibrišim). Ață de matasă. Fig. (est). Aluziune, bobîrnac: a trage cuĭva un ibrișin pe la nas. Adv. Supțire, fin: acest cuțit e ascuțit ibrișin, taĭe ibrișim.