iatac sn [At: (a. 1715) ap. DA / V: (Mol) iet~, (înv) atac / Pl: ~uri / E: tc yatak] 1 (Înv) Pat. 2 (Reg) Cameră mică de culcare Si: dormitor. 3 (Reg) Spațiu dintre vatră sau sobă și perete, unde se culcă adesea copiii și bătrânii. 4 (Reg) Încăpere dintr-o casă. 5 (Reg) Încăpere în care se păstrează provizii. 6 (Înv; fig) Gazdă de hoți. 7 (Reg) Unealtă cu care se ridică paiele pe acoperișul casei.