opțiuni

11 definiții pentru iamac emac iemac


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

iamac sm [At: (a. 1784-1785) IORGA, S. D. VI, 187 / V: emaci, iem~ / Pl: ~aci / E: tc yamak] (Tcî) 1 Ucenic. 2 (Spc) Oameni recrutați spre a completa o armată.

iamac m. od. ajutor de boierinaș, logotețel al Divanului: iamacii cei cu ișlice în patru colțuri FIL. [Turc. IAMAK, adjunct].

ĭamác m. (turc. ĭamak). Vechĭ. Recrut. Copist, ajutor de logofăt. – Și ĭemac (est).

emac sm vz iamac

iemac sm vz iamac

saraci-iamac sm [At: ȘIO II2, 103 / E: tc saraç-yamagi] (Tcî) Ajutor de saraci-bașă.

emác, V. ĭamac.

ĭemác, V. ĭamac.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

IAMÁC s. v. ajutor, asistență, ocrotire, protecție, sprijin.

iamac s. v. AJUTOR. ASISTENȚĂ. OCROTIRE. PROTECȚIE. SPRIJIN.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

iamác (iamáci) s. m. – 1. Recrut, răcan. – 2. Aghiotant. Tc. yamak (Șeineanu, III, 66). Sec. XVIII, înv.

Intrare: iamac
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iamac
  • iamacul
  • iamacu‑
plural
  • iamaci
  • iamacii
genitiv-dativ singular
  • iamac
  • iamacului
plural
  • iamaci
  • iamacilor
vocativ singular —
plural —
emac
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
iemac
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)