iahting sn [At: DN³ / S și: iachting, yachting / Pl: ~uri / E: eg yachting] Sport nautic practicat cu ambarcațiuni cu vele.

IAHTING s.n. Sportul ambarcațiunilor cu vele. ♦ Concurs de iahturi. [Pron. și iot-in, scris și yachting. / < engl. yachting.

IAHTING s. n. 1. sport cu iahturi. 2. călătorie de agrement cu iahturi. (< engl., fr. yachting)

iahting s. n. (sport.) Sport cu iahturi ◊ „«Ați rezistat bine, n-ați avut rău de mare». Și mă invită la balcaniada de yahting din toamnă.” R.l. 17 VI 74 p. 5. ◊ „Documentariștii francezi au realizat o peliculă cu subiect inedit: cursa de iahting în jurul lumii efectuată anul trecut.” Sc. 22 II 79 p. 5. ◊ „[La Neptun] funcționează școli de surfing și iahting pentru toți cei care doresc să învețe aceste frumoase sporturi nautice.” R.l. 13 IX 84 p. 5 [scris și yachting] (din engl., fr. yachting; I. Gheție în LR 4/57, atestări din 19561957, Th. Hristea în LR 3/72 p. 186, L. Seche în LR 2/75 p. 176; DN3, DEX-S)

IAHTING n. 1) Sport practicat cu ambarcațiuni cu vele. 2) Concurs de iahturi. /<fr., engl. yachting

IÁCHTING s. n. v. iahting.

yachting sn vz iahting.

yachting s.n. v. iahting.

YACHTING s.n. v. iahting.

yachting v. iahting

iahting s. n.

*iahting s. n.

iahting s. n.