Definiția cu ID-ul 884264:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HURUITURĂ, huruituri, s. f. Zgomot produs de ceva care huruie; huruială, huruit1, hurduitură. [Pr.: -ru-i-.Var.: uruitu s. f.] – Hurui + suf. -tură.