11 definiții pentru hulubiță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

hulubiță sf [At: MARIAN, O. II, 181 / V: hol~ / Pl: ~țe / E: hulub + -iță] 1-2 (Reg) Femelă a hulubului (1-2). 3 Ciupercă comestibilă din familia agaricaceelor, cu pălăria cărnoasă, galben-portocalie, piciorul compact, de culoare albă sau galben ca lămâia Si: pâinișoare, vinețele (Russula aurata). 4 Denumire dată mai multor specii de ciuperci, de obicei comestibile, cu pălăria de diferite culori vii și atrăgătoare, cu carnea albă, cu gustul dulce-acrișor și cu mirosul plăcut (Russula).

HULUBÍȚĂ, hulubițe, s. f. Diminutiv al lui hulub.[1] 1. (Reg.) Porumbiță. 2. Denumire populară dată mai multor specii de ciuperci, de obicei comestibile, cu pălăria de diferite culori vii și atrăgătoare, cu carnea albă, cu gustul dulce-acrișor și cu mirosul plăcut (Russula).Hulub + suf. -iță.

  1. Această explicație nu este potrivită (merge la hulubaș și hulubel, dar nu la un s. f.). — gall

HULUBÍȚĂ, hulubițe, s. f. Diminutiv al lui hulub.[1] 1. (Reg.) Porumbiță. 2. Denumire populară dată mai multor specii de ciuperci, de obicei comestibile, cu pălăria de diferite culori vii și atrăgătoare, cu carnea albă, cu gustul dulce-acrișor și cu mirosul plăcut (Russula).Hulub + suf. -iță.

HULUBÍȚĂ, hulubițe, s. f. 1. (Mold.) Porumbiță. Trei hulubi zboară pe sus, Trei hulubi ș-o hulubiță. SEVASTOS, C. 134. 2. Ciupercă comestibilă, cu pălăria cărnoasă, galbenă-portocalie sau albăstruie, cu miros plăcut și gust dulce; crește prin păduri vara și toamna (Russula aurata); vinețică. Pe jaruri, sub bătaia înaltă a flăcărilor, mîni suflecate orînduiau hribi mari, vineți, hulubițe albastre, mînătărci cu picioare lungi. CAMILAR, T. 179.

HULUBÍȚĂ ~e f. 1) pop. Femelă a hulubului; porumbiță. 2) fig. Fată sau femeie îndrăgostită. 3) Ciupercă comestibilă cu pălăria divers colorată, cărnoasă, cu gust dulce-acrișor, frumos mirositoare, ce crește prin păduri. /hulub + suf. ~iță

hulubíță f., pl. e. Nord. Porumbiță.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

hulubíță s. f., g.-d. art. hulubíței; pl. hulubíțe

hulubíță s. f., g.-d. art. hulubíței; pl. hulubíțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

HULUBÍȚĂ s. v. porumbiță.

HULUBÍȚĂ s. (BOT.; Russula aurata) (reg.) pâinișoare (pl.), vinețică.

HULUBIȚĂ s. (BOT.; Russula aurata) (reg.) pîinișoare (pl.), vinețică.

Intrare: hulubiță
hulubiță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hulubiță
  • hulubița
plural
  • hulubițe
  • hulubițele
genitiv-dativ singular
  • hulubițe
  • hulubiței
plural
  • hulubițe
  • hulubițelor
vocativ singular
plural

hulubiță aurata russula

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Trei hulubi zboară pe sus, Trei hulubi ș-o hulubiță. SEVASTOS, C. 134.
      surse: DLRLC
  • 2. Denumire populară dată mai multor specii de ciuperci, de obicei comestibile, cu pălăria de diferite culori vii și atrăgătoare, cu carnea albă, cu gustul dulce-acrișor și cu mirosul plăcut (Russula).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: pâinișoară vinețică (ciupercă) un exemplu
    exemple
    • Pe jaruri, sub bătaia înaltă a flăcărilor, mîni suflecate orînduiau hribi mari, vineți, hulubițe albastre, mînătărci cu picioare lungi. CAMILAR, T. 179.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Hulub + sufix -iță.
    surse: DEX '98 DEX '09