2 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

hrepcuit sn [At: PAMFILE, A. R. 128 / Pl: ~uri / E: hrepcui] (Reg) Cosire cu hreapca (2).

HREPCUÍ, hrepcuiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A cosi cu hreapca. – Hreapcă + suf. -ui.

HREPCUÍ, hrepcuiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A cosi cu hreapca. – Hreapcă + suf. -ui.

hrepcui vt [At: I. IONESCU, C. 127/5 / Pzi: ~esc / E: hreapcă] (Reg) A cosi cu hreapca (2).

A HREPCUÍ ~iésc tranz. pop. A cosi cu hreapca. /hreapcă + suf. ~ui

hrepcuì v. a cosi cu hreapca: s’am și eu ce hrepcui și la iarnă ce îmblăti POP.

hrepcuĭésc v. tr. (d. hreapcă). Est. Cosesc cu o coasă cu hrepcă. – Și hripcuĭesc (N. Rev. Rom. 18, 10, 09; 372, 1).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

hrepcuí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hrepcuiésc, imperf. 3 sg. hrepcuiá; conj. prez. 3 să hrepcuiáscă

hrepcuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hrepcuiésc, imperf. 3 sg. hrepcuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. hrepcuiáscă


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

hrepcuí, hrepcuiésc, vb. IV (reg.) 1. a cosi cu hreapca (v.). 1. (refl.) a se strica, a se hodorogi.

Intrare: hrepcuit
hrepcuit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hrepcuit
  • hrepcuitul
  • hrepcuitu‑
  • hrepcui
  • hrepcuita
plural
  • hrepcuiți
  • hrepcuiții
  • hrepcuite
  • hrepcuitele
genitiv-dativ singular
  • hrepcuit
  • hrepcuitului
  • hrepcuite
  • hrepcuitei
plural
  • hrepcuiți
  • hrepcuiților
  • hrepcuite
  • hrepcuitelor
vocativ singular
plural
Intrare: hrepcui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • hrepcui
  • hrepcuire
  • hrepcuit
  • hrepcuitu‑
  • hrepcuind
  • hrepcuindu‑
singular plural
  • hrepcuiește
  • hrepcuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • hrepcuiesc
(să)
  • hrepcuiesc
  • hrepcuiam
  • hrepcuii
  • hrepcuisem
a II-a (tu)
  • hrepcuiești
(să)
  • hrepcuiești
  • hrepcuiai
  • hrepcuiși
  • hrepcuiseși
a III-a (el, ea)
  • hrepcuiește
(să)
  • hrepcuiască
  • hrepcuia
  • hrepcui
  • hrepcuise
plural I (noi)
  • hrepcuim
(să)
  • hrepcuim
  • hrepcuiam
  • hrepcuirăm
  • hrepcuiserăm
  • hrepcuisem
a II-a (voi)
  • hrepcuiți
(să)
  • hrepcuiți
  • hrepcuiați
  • hrepcuirăți
  • hrepcuiserăți
  • hrepcuiseți
a III-a (ei, ele)
  • hrepcuiesc
(să)
  • hrepcuiască
  • hrepcuiau
  • hrepcui
  • hrepcuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

hrepcui

  • 1. regional A cosi cu hreapca.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

  • Hreapcă + sufix -ui.
    surse: DEX '98 DEX '09