HOTĂ, hote, s. f. Construcție de zidărie, de metal sau de sticlă, așezată deasupra unei surse de substanțe nocive gazoase pentru a le colecta și a le evacua, printr-un coș sau printr-un canal de ventilație. ♦ Aparat electrocasnic prevăzut cu filtre pentru a absorbi aburul și mirosurile. – Din fr. hotte.