14 definiții pentru horșaf
din care- explicative DEX (10)
- ortografice DOOM (3)
- regionalisme (1)
Explicative DEX
HORȘAF, horșafuri, s. n. (Reg.) Ciorbă de prune afumate sau de vișine; un fel de compot cu multă zeamă. – Din tc. hoșaf.
HORȘAF, horșafuri, s. n. (Reg.) Ciorbă de prune afumate sau de vișine; un fel de compot cu multă zeamă. – Din tc. hoșaf.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
horșaf sn [At: PISCUPESCU, O. 234 / Pl: ? / E: tc hoșaf] (Reg) Ciorbă de prune afumate sau de vișine Cf chiseliță.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hoșav sn vz orșav
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
orșaf[1] sn vz horșaf
- Variantă neatestată de definiția principală — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
orșav[1] sn vz horșaf
- Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
oșaf[1] sn vz horșaf
- Variantă neatestată de definiția principală — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
orșav n. ciorbă țărănească, gustoasă și răcoritoare, făcută din mere sau pere uscate și conservate iarna. [Turc. HOȘAF, lit. apă îndulcită, prin intermediul serb. OȘAV].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hoșáv, orșáf, orșáv și oșáf n., pl. urĭ (turc. hoșaf, compot, d. pers. hošab, d. hoš, bun și ab, apă; ngr. hosáfi, husáfi, alb. hošaf, bg. hošav, sîrb. ošav. V. vișin-ap). Compot, chisăliță, fructe proaspete saŭ uscate, ferte în apă și îndulcite une-orĭ și cu zahăr. – Hoșav în Mold. sud, oșaf în Munt. vest.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
orșáf și orșáv, V. hoșav.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
oșaf, V. hoșav.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
horșaf (reg.) s. n., pl. horșafuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
horșaf (reg.) s. n., pl. horșafuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
horșaf s. n., pl. horșafuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
orșav s.n. (reg.) ciorbă țărănească din mere sau pere uscate.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
horșaf, horșafurisubstantiv neutru
- 1. Ciorbă de prune afumate sau de vișine; un fel de compot cu multă zeamă. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- hoșaf DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.