horti- [At: DN³ / V: orti- / E: fr horti-] Element prim de compunere savantă cu semnificația: 1-2 (Referitor la) grădină. 3-5 Horticol (1-3). 6-7 (De) cultura plantelor.

HORTI- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) grădină”, „horticol”, „cultura plantelor”. [Var. orti-. / < fr. horti-, cf. lat. hortus].

HORTI- elem. „grădină”. (< fr. horti-, cf. lat. hortus)

horți vt [At: PAMFILE, J. II, ap. DA ms / Pzi: ~țesc / E: nct] (Mol) A zgâlțâi ceva fără a-i schimba poziția.

orti- ec vz horti-

ORTI- v. horti-.

HORTI- „grădină, livadă”. ◊ L. hortus, i „grădină, livadă” > fr. horti-, engl. id. > rom. horti-. □ ~col (v. -col₁), adj., care crește în grădină; ~cultor (v. -cultor), s. m. și f., specialist în horticultură; ~cultură (v. -cultură), s. f., știință care tratează despre cultivarea grădinilor; ~fug (v. -fug), adj., (despre plante) evadat din grădină.

horți, horțesc, vb. IV (reg.) a muta ceva din loc, fără a-i schimba poziția.